Arhive categorii: partea Generală

Sinteze de drept penal.Partea generală.Vol.1 + Vol.2

Sinteze de drept penal.Partea generală.Vol.1 + Vol.2

„Sinteze de drept penal .Partea generală.Vol 1+ Vol.2 ” este o carte de sinteze foarte bine structurată pentru actualizarea și sistematizarea materiei în vederea susținerii examenelor de primire în avocatură și magistratur.Dreptul penal este o disciplină care se studiază timp de 2 ani în cadrul facultăților de Drept.Partea generală face obiectul de studiu al anului II ,urmând ca materia anului III să se ocupe de partea specială,practic studiul infracțiunilor din partea specială a Codului penal.Să revenim totuși la sintezele de drept penal partea generală,la care face vorbire această carte împărțită în 2 volume.Autorul ei,Mihail Udroiu este unul dintre cei mai buni profesori și penaliști din România,judecător și formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii.Este autor al mai multor cursuri universitare și sinteze de drept penal și drept procesual penal.Cartea de sinteze de față este actualizată conform Codului penal în vigoare din 2014.Î
n vederea înțelegerii Codului penal,fiecare instituție este analizată prin comentarii aprofundate și clare în așa fel încât informația să fie ușor de asimilat .față de vechiul cod penal,actualul a suferit unele modificări în ceea ce privește atat definiția infracțiunii,dar și cauzele care înlătură caracterulș penal al faptei.Apar așa numitele cauze justificative și cauze de neimputabilitate.Lucrarea conține detaliile care te ajută să treci cu bine peste examenele de admitere sau definitivare în profesii juridice,dar și la promovarea în funcții de conducere în cadul acestor profesii.Aceste 2 volume au câteva puncte forte și anume:

  • informa’ii complete pe teme de drept penal,partea general[
  • comentarii detaliate ale tuturor modificărilor  aduse Codului penal prin O.U.G.71/2022,Legea nr. 170/2022,Legea nr.616/2023 etc.
  • structurare și prezentare a informațiilor apte de a face lucrarea facil de parcurs
  • analiza tuturor solu’iilor pronunțate în recurs în interesul legii prealabile până în aprilie 2023 ;
  • analiza deciziilor Cur’ii Constituționale ;

Cartea „Sinteze de Drept penal.Partea Generală vol.1+ vol 2 se găsește în două volume mai jos.Dacă o veți achiziționa de aici la acest preț beneficiați și de transport gratuit,dar și cu o reducere de 20%.

 

 

Răspunderea penală a persoanei fizice

Răspunderea penală implică obligația unei persoane fizice  de a răspunde în fața organelor de urmărire penală ,apoi în fața instanțelor de judecată pentru fapta prevăzută de legea penală pe care a săvârșit-o ,obligația de a suporta constrângerile prevăzute de lege pentru săvârșirea infracțiunii și obligația de a executa pedeapsa aplicată

Răspunderea penală este una dintre formele răspunderii juridice alături de cea civilă(contractuală și delictuală) ,contravențională și disciplinară.

Răspunderea penală este cea mai aspră formă de răspundere juridică ..Executarea obligațiilor ce decurg din răspunderea penală impusă prin forța coercitivă a statului .Una dintte caracteristicile infracțiunii este aceea că ea este singurul temei al răspunderii penale .așadar aceasta implică din punct de vedere obiectiv săvârșirea unei fapte penale (infracțiuni ) ,iar din punct de vedere subiectiv existența vinovăției persoanei la săvârșirea faptei.

Conform art.14 din Noul Cod de Procedură Penală ,tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni se reralizează prin punerea în mișcare a acțiunii penale .

În schimb putem face o diferență în ceea ce privește răspunderea penală în funcție de persoana care comite infracțiunea,aceasta putând fi persoană fizică sau juridică ,minor sau major.Astfel Codul penal prevede că minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal,deci este o prevedere asemănătoare cu cea din codul penal anterior.Totuși art. 113 din Codul penal în vigoare prevede că minorul care  a împlinit vârsta de 14 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că fapta comisă a fost săvârșită cu discernământ .E posibil ca în anumite împrejurări existența discernământului  să fie foarte greu de dovedit.Odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, minorul răspunde penal conform legii.De asemenea categoriile de pedepse aplicabile diferă în funcție de criteriile mai sus menționate.Putem da exemplul amenzii în cazul persoanei juridice,care este pedeapsă principală ,iar ca pedepse complementare putem enumera :dizolvarea ,]nchiderea unor puncte de lucru pe o durat[ de la 3 luni la 3 ani.

Este bine cunoscut faptul că una dintre pedepsele principale aplicabile persoanei fizice este cea cu închisoarea.În funcție de gravitatea faptei penale se pot aplica și pedepse complementare cum ar fi :amenda penală sau chiar interzicerea exercitării unor drepturi ,cum ar fi restrângerea drepturilor electorale (de a alege și de a fi ales).Referitor la ceea ce reprezintă infracțiunea,care este singurul temei al răspunderii penale vom reveni într-un articol viitor.

Unul dintre cursurile de drept penal care prezintă în detaliu instituția răspunderii penale,este cel al profesorului Alexandru Boroi,al cărui student am fost în ultimii doi ani de facultate .Este vorba despre cartea „Drept Pemal.Partea Generală-ediția a 5-a revăzută și adăugită”.Cartea prezintă și alte instituții ale pîrții generale a dreptului penal .cum ar fi participația penală, uniltatea și pluralitatea de infracțiuni etc.Ea se adresează nu doar studenților facultăților de drept și practicienilor ci și tuturor celor interesați

 

Mai multe cursuri de drept penal puteți găsi și aici

Condițiile preexistente infracțiunii

Pentru a discuta despre condițiile preexistente infracțiunii,trebuie mai întâi să știm ce reprezinta infracțiunea.

Infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală,săvârșită cu vinovăție ,nejustificat și imputabilă persoanei care a săvârșit-o.

Condițiile preexistente infracțiunii se referă la obiectul infracțiunii și la subiecții acestora.când vorbim de obiectul infracțiunii trebuie să precizăm că el este de mai multe feluri și anume :generic,special și material.

1.Obiectul juridic

 

Prin obiectul infracțiunii se înțelege valoarea socială și relațiile sociale formate în jurul și datorită acestei valori,împotriva cărora se îndreaptă fapta ce constituie element material al infracțiunii și care sunt vătămate sau puse în pericol prin săvârșirea acesteia.Nu se poate concepe o infracțiune care să nu fie îndreptată împotriva unei valori sociale ocrotită pe cale penală.Așa cum rezultă din art.1 C.pen ,legea penală are ca obiect al ocrotirii,valorile convenabile statului nostru de drept,cum ar fi :suveranitatea,independența ,unitatea și indivizibilitatea statului,independența ,persoana ,drepturile și libertățile acesteia ,proprietatea și întreaga ordine de drept.Deși nu întotdeauna textele de incriminare fac referire la obiectul infracțiunii,nu este de conceput o infracțiune fără obiect ,căci dacă nu ar exista o valoare socială lezată sau periclitată ,fapta n-ar prezenta pericol social.

Formele obiectului infracțiunii

  1. Obiectul juridic generic sau de grup

O infracțiune determinată nu vatămă sau periclitează orice valoare sau toate valorile sociale .Unele valori sociale sunt lezate prin anumite infracțiuni ,altele prin alte infracțiuni.Obiectul juridic al infracțiunii ca noțiune generală se diversifică astfel pe grupe,în raport cu valoarea socială pe care o vatămă ori o pun în pericol toate infracțiunile dintr-o anumită grupă de infracțiuni.De aceea și legiuitorul ține cont de acest lucru clasificându-le în codul penal în infracțiuni contra libertății persoane,contra patrimoniului etc.De aici va rezulta și un anumit tip de obiect material,obiect juridic specific pe care le vom analiza.

2.Obiectul juridic special

Uneori în cadrul aceluiași grup de infracțiuni ,având același obiect juridic generic ,deci procesul de concretizare a obiectului juridic se amplifică și se diversifică în sensul că fiecărei infracțiuni componentă a grupului componentă a grupului sau numai unora dintre ele le este proprie ,ca obiect juridic ,o valoare socială specifică ,ce se subsumează însă valorii sociale fundamentale ,comună întregului grup.De exemplu obiectul juridic generic al infracțiunilor contra persoanei este o valoare socială unică-persoana umană.În timp ce obiectul juridic generic rezultă din titulatura grupului de infracțiuni (infracțiuni contra persoanei,patrimoniului în legătură cu serviciul ).Este de menționat că nu toate infracțiunile care au obiect juridic generic au și un obiect juridic special ,care să fie o formă particulară a obiectului juridic generic comun întregii grupe ,care nu se deosebesc între ele.aici putem exemplifica infracțiunile contra patrimoniului care nu au un obiect juridic special .In schimb orice infracțiune care are un obiect juridic special lovește nu numai în acesta ci și în obiectul generic,supraordonat celui dintai.

3.Obiectul material

Unele infracțiuni,pe langă obiectul generic fără de care nu poate fi concepută nici o faptă penală ,și un obiect material.În numeroase cazuri ,valoarea socială se exprimă printr-o entitate materială fizică -lucru sau persoană.De exemplu în cazul infracțiunilor contra patrimoniului ,valoarea socială ocrotită,adică patrimoniul se exprimă prin bunuri concrete,materiale asupra cărora se îndreaptă în mod concret toate faptele incriminate ca infracțiuni patrimoniale (furt,tâlhărie ,abuz de încredere ,înșelăciune etc.).Tot astfel la infracțiunile contra vieții și integrității corporale (omorul ,pruncuciderea,vătămarea corporală) sunt îndreptate nemijlocit asupra unei entități materiale și anume-corpul uman .Obiectul material constă în bunul ,lucrul sau persoana fizică împotriva căreia s-a îndreptat acțiunea sau inacțiunea incriminată.Obiectul material nu trebuie confundat cu instrumentul material de care s-a folosit făptuitorul la comiterea infracțiunii.Uneori însă mijlocul de săvârșire a infracțiunii poate fi și obiectul material al infracțiunii (de exemplu uniforma pe care făptuitorul o poartă pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 325 C. pen.(purtarea fără drept a unor insemne sau decorații ).

2.Subiecții infracțiunii,una dintre condițiie preexistente infracțiunii

a )Definiția subiecților infracțiunii

Subiecții infracțiunii sunt persoanele implicate în săvârșirea unei infracțiuni ,fie prin comiterea acestora ,fie prin suportarea consecințelor ,a răului cauzat prin săvârșirea ei.După modul de implicare în comiterea infracțiunii,subiecții sunt de două feluri :activ și pasiv.

I )Subiectul activ al infracțiunii este persoana fizică sau juridică ce săvârșește în mod nemijlocit o infracțiune,sau participă la săvârșirea ei în calitate de autor,instigator sau complice.Subiect activ al infracțiunii este atât cel care comite o infracțiune consumată, cât și cel care comite o infracțiune sub formă de tentativă pedepsibilă.

II.Condițiile generale ale subiectului activ

Pentru ca o persoană fizică sau juridică să fie subiect activ al unei infracțiuni ea trebuie să îndeplinească unele condiții generale cerute oricărei persoane care comite o infracțiune,și eventual unele condiții specifice cerute doar subiecților activi ai unor anumite infracțiuni.

a) Condiții generale pentru persoanele fizice

  • condiția de vârstă .Infracțiunea fiind o faptă penală săvârșită cu vinovăție reliefează faptul că făptuitorul trebuie să aibă capacitatea psihică de a înțelege și de a-și manifesta conștient voința .Cu această capacitate persoana fizică nu se naște,ea se dezvoltă odata cu creșterea în vârstă a persoanei.De aceea până la împlinirea vârstei de 14 ani ,nici o persoană nu poate fi subiect activ al infracțiunii și nu poate fi supusă unor sancțiuni de drept penal.Prin discernământ se înțelege capacitatea persoanei de a acționa în deplină cunoștință de cauză.Cu privire la perioada adolescenței care se plasează între 14 și 18 ani se impun unele precizări.Există două subperioade și anume adolescența primară propriu-zisă(14-16 ani) și adolescența secundară (sfârșitul adolescenței).În legătură cu prima perioadă,minorul răspunde penal numai dacă se dovedește că a avut discernamânt.După 16 ani minorul se află în plină dezvoltare psihofizică ,între el și omul matur fiind doar câteva diferențe foarte mici în ceea ce privește capacitatea de a înțelege și de a-și manifesta liber voința.Așadar vârsta este o condiție preexistentă infracțiunii de o importanță deosebită.
  • responsabilitatea .Cea de-a doua condiție cerută unei persoane pentru a fi subiect activ al infracțiunii este responsabilitatea.Aceasta nu este stipulată expres în lege in care să se prevadă că fapta săvârșită de o persoană iresponsabilă nu constituie infracțiune.Responsabilitatea fiind opusul iresponsabilității din definiția dată de Codul penal ea reprezintă aptitudinea unei persoane de a-și da seama de faptele sale ,de semnificația socială a acestora ,precum și de a-și putea determina și dirija în mod conștient voința.Responsabilitatea cuprinde așadar factorul intelectiv și volitiv.Ea se prezumă a fi starea normală a oricărei persoane care a împlinit vârsta de 16 ani.
  • libertatea de voință și acțiune presupune deciderea în mod liber a săvârșirii faptei și a libertății de hotărâre și de acțiune conform propriei sale voințe.

b).Condițiile speciale pentru subiectul activ

Unele infracțiuni impun îndeplinirea unei anumite calități de către persoana care săvârșește fapta .De exemplu pentru a fi subiect activ al infracțiunii de trădare ,acesta trebuie să aibă cetățenia română.Pentru a fi subiect activ al infracțiunilor contra capacității de apărare a României,acesta trebuie să fie militar.

c ) Condiții generale ale persoanei juridice ca subiect activ al unei infracțiuni

Prin Legea nr. 278/2006 s-a introdus pentru prima dată răspunderea penală a persoanei juridice în România .Cu excepția Statului,a autorităților publice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat ,răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice ,dacă fapta a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de legea penală.Astfel pentru ca o persoană juridică să fie subiect activ al unei infracțiuni trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

  • persoana juridică să comită o infracțiune ;
  • infracțiunea sî se comită în realizarea obiectului de activitate ;
  • persoana juridică să nu fie de la cele exceptate de la răspunderea penală;
  • fapta să se comită cu forma de vinovăție cerută de lege.

Cu toate acestea răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a participat la săvârșirea infracțiunii.

II.Subiectul pasiv

Este persoana fizică sau juridică titulară a valorii sociale ocrotite care este vătămată prin săvârșirea infracțiunii.

Condiții generale:

Enumerăm aici condițiile generale care trebuie să fie îndeplinite pentru ca o persoană să fie subiect pasiv al unei infracțiuni :

  • trebuie să fie titulara valorii ocrotite social ;
  • este persoana păgubită prin infracțiune ;
  • persoana păgubită poate fi alta decât subiectul activ al infracțiunii (de exemplu în cazul infracțiunii de omor ,persoana păgubită este ruda subiectului pasiv )

Condițiile speciale

Pentru a fi subiect pasiv al unei infracțiuni ,o persoană trebuie să aibă o anumită calitate.De exemplu în cazul infracțiunii de pruncucidere subiectul pasiv este nou-născutul.

3.Condițiile preexistente infracțiunii.Locul săvârșirii infracțiunii

Reprezintă spațiul,perimetrul în care se desfășoară activitatea infracțională.

4.Condițiile preexistente infracțiunii.Timpul săvârșirii infracțiunii

Reprezintă momentul sau perioada în care se realizează activitatea infracțională .Aceste lucruri studiate în Partea Generală a Dreptului Penal ,ajută de fapt la înțelegerea condițiilor preexistente și al conținutului fiecărei infracțiuni aflate în Partea specială a Codului și Dreptului penal.

Pentru curioși și interesați vom adăuga aici o carte,un curs de Drept penal .Partea generală.El nu se adresează doar studenților și practicienilor în drept.

Acest curs cuprinde atât instituțiile părții generale a dreptului penal,care sunt transpuse în conformitate cu Noul Cod Penal (Legea nr.286/2009) ,având la bază nu doar cercetarea științifică a acestora,ci și vasta experiență a autorului ca practician al dreptului penal.Cartea vine în sprijinul celor care vor sa urmeze o cariera de procuror sau judecător,urmând îndeaproape tematica pentru concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii Această carte are diverse puncte forte cum ar fi :

  • sublinierea diferențelor dintre vechiul și noul cod penal
  • soluții din jurisprudența instanței supreme și ale altor instanțe naționale care își păstrează valabilitatea din perspectiva raționamentului juridic și după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal;
  • prezentarea aspectelor de drept comparat pentru fiecare instituție a dreptului penal ;
  • analiza instituțiilor de noutate din Noul Cod Penal.

Recomandăm cu încredere cartea profesorului Alexandru Boroi .Este un om pe care l-am cunoscut,extraordinar de bine pregătit,iar explicațiile pe care le oferă sunt pe înțelesul tuturor.Pentru mai multe cărți de drept penal,puteți consulta secțiunea Drept penal a site-ului nostru.