1.Noțiunea și clasificarea hotărârilor judecătorești

Hotărârea judecătorească în procesul civil reprezintă actul de dispoziție al instanței de judecată cu privire la pretențiile pe care părțile le-au dedus judecății ,fiind deci actul final al judecății.

În ceea ce privește denumirea hotărârilor,art. 424 C.proc, civ. distinge între sentință ,decizie și încheiere.

Astfel potrivit art. 424 alin (1) C. proc. civ. se numește sentință hotărârea prin care cauza este soluționată în primă instanță sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza.Se numește de asemenea sentință hotărârea prin care judecătoria soluțonează căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate ,în cazurile prevăzute de lege [art. 424 alin (2) C.prpc. civ.]

În ceea ce privește hotărârile prin care instanța de judecată se pronunță asupra asupra contestației în anulare sau a revizuirii ,acestea se numesc după caz , sentință sau decizie.Toate celelalte hotărâri se numesc încheieri dacă legea nu prevede altfel.

În funcție de posibilitatea de a fi atacate sau nu cu apel sau recurs,hotărârile se clasifică în hotărâri nedefinitive și definitive .

Hotărârile nedefinitive sunt acelea împotriva cărora se poate exercita calea de atac a apelului,sau după caz a recursului.

Hotărârile definitive sunt acelea care nu pot fi atacate nici cu apel nici cu recurs.Conform art. 634 alin.(1) C.proc. civ.sunt hotărâri definitive:

• hot[r\rile care nu sunt supuse apelului și nici recursulyui ;
• hotărârile date în primă instanță , fără drept de apel,neatacate cu recurs ;
• hotârile date în primă instanță care nu au fost atacate cu apel ;
• hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs ;
• hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii ;
• orice alte hotărâri care, potrivit legii ,nu mai pot fi atacate cu recurs ;

Aceste hotărâri sunt definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau,după caz,la data pronunțării.

După cum pot fi puse sau nu în executare ,hotărârile sunt executorii sau neexecutorii .

Potrivit art. 633 C. proc. civ. ,sunt hotărâri executorii :

• hotărârile date în apel ,dacă prin lege nu se prevede altfel ;
• hotărârile date în primă instanță ,fără drept apel,ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul ,potrivit art 459 alin (2) C. proc. civ.

Hotărârile date în apel sunt executorii indiferent dacă sunt sau nu susceptibile de recurs , iar hotărârea pronunțată în apel care nu poate fi atacată cu recurs , iar hotărârea pronunțată cu apel ,care nu poate fi atacată cu recurs, este și definitivă ,în temeiul art. 634 alin.(1) pct. 4 C.proc.civ.

2.Conținutul hotărârii judecătorești

Când vorbim despre conținutul hotărârii judecătorești ne gândim la faptul că acest act de procedură îmbracă întotdeauna forma scrisă ,care este necesară pentru asigurarea conservării hotărârii ,comunicarea ei către părți ,cunoașterea motivelor care au determinat pronunțarea soluției ,posibilitatea realizării controlului judiciar sau a realizării căilor de atac de retractare , posibilitatea punerii ei în executare.

Conținutul hotărârii judecătorești este reglementat de art. 425 C.proc. civ. din care rezultă că hotărârea judecătorească se compune din 3 părți și anume :partea introductivă (practicaua ) ,considerentele (motivarea ) și dispozitivul.

Potrivit art. 425 alin.(1 ) lit. a teza I C. proc. civ.practicaua va cuprinde elementele prevăzute de art.233 alin. (1 ) și (2) C.proc , civ.,care face referire la cuprinsul încheierii de ședințățIată cuprinsul acesteia :

a)denumirea instanței și numărul dosarului ;

b)data ;edin’ei de judecată ;

c) numele,prenumele și calitatea membrilor completului de judecată ,precum și numele și prenumele grefierului ;

d ) numele și prenumele ,sau după caz denumirea părților ,numele și prenumele persoanelor care le reprezintă sau le asistă ,ale apărătorilor celorlalte persoane chemate la proces ,cu arătarea calității lor,precum și dacă au fost prezente sau au lipsit ;

e)numele și prenumele procurorului și parchetului de care aparține ,dacă a participat la ședință;

f) dacă procedura a fost legal îndeplinită ;

g) obiectul procesului ;

i) cererile ,declarațiile și prezentarea pe scurt a susținerilor părților ,precum și a concluziilor procurorului ,dacă acesta a participat la ședință;

Considerentele sau motivarea reprezintă ,de regulă partea cea mai întinsă a hotărârii.Aceasta este opera judecătorului și trebuie să demonstreze ,în mod logic ,deplina concordanță dintre soluția din cauza respectivă și realitate.În considerentele hotărârii .instanța trebuie să arate în mod obligatoriu fiecare capăt de cerere și apărările părților ,probele care au fost administrate ,motivându-se pentru ce unele dintre ele au fost reținute ,iar altele înlăturate, excepțiile invocate și modul în care au fost soluționate , normele juridice pe care le-a aplicat la situația de fapt stabilită.

Dispozitivul este ultima parte a hotărârii și cuprinde soluția ce s-a pronunțat în cauză.Aceasta constituie o reproducere dezvoltată a minutei întocmai cu ocazia deliberării.Conținutul dispozitivului este reglementat de art. 425 alin.(1) lit. c) care prevede că dispozitivul cuprinde numele ,prenumele ,codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori după caz denumirea,sediul,codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală ,numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar,soluția dată tuturor cererilor deduse jdecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.

Așadar dispozitivul trebuie să cuprindă soluția tuturor cererilor deduse judecății de către părți însă dat fiind că acesta constituie o reproducere dezvoltată a minutei întocmite cu ocazia deliberării nu poate conține mai mult decât minuta și,cu atât mai puțin nu poate conține altceva decât minuta.

3.Redactarea,semnarea și comunicarea hotărârii judecătorești

Hotărârea se redactează de către judecătorul care a soluționat procesul,sayu după caz, în ipoteza completelor colegiale ,de către unul dintre membrii completului care a soluționat procesul ,conform desemnării președintelui [art. 426 alin.(1) teza I C. proc. civ.].Atunci când unul dintre judecători sau asitenții judiciari a rămas în minoritate la deliberare ,el își va redacta opinia separată care va cuprinde expunerea considerentelor ,soluția pe care a propus-o și semnătura acestuia.Potrivit art. 401 alin (1) C.proc. civ. opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate se va arăta în minută ,iar cea a asistenților judiciari se motivează și se consemnează în hotărâre ,conform art. 55 alin.(2) din Legea 304/2004.

Acestea sunt câteva aspecte despre hotărârea judecătorească.Subiectul hotărârii judecătorești este unul destul de laborios ,pentru că mai multe putem găsi în tratatele de procedură civilă.

Gabriel Boroi,Mirela Stancu-Fișe de procedură civilă-Ed.2

O carte destul de complexă în care sunt foarte bine structurate instituțiile dreptului procesual civil o puteți găsi și aici.