Familia în dreptul roman

1.Noțiunea de familie în dreptul roman

Am ales sa dezbat și teme de drept roman,pentru că este extrem de important .Pe dreptul roman îi pregătește pe studenți pentru a asimila mai bine noțiunile de drept civil.Cuvântul „familie ” provine din la famulus ,iar ]n latin[ ]nseamn[ sclav.Această etimologie a cuvântului familia se explică prin faptul că romanii nu au făcut distincție între familia ca formă de proprietate și familia ca formă de comunitate umană.

În primul sens,familia desemnează totalitatera sclavilor care se aflau în proprietatea unei persoane.În al doilea sens, familia desemna totalitatea persoanelor și bunurilor care se aflau sub puterea aceluiași pater familias sau șef de familie.În al treilea sens,familia desemna totalitatea persoanelor care se aflau sub puterea aceluiași pater familias.În sânul familiei romane persoanele se clasifică în două categorii :

-persoane sui iuris

-persoane alieni iuris

Persoanele sui iuris erau acele persoane care nu se aflau sub puterea cuiva.Numai pater familias era persoană sui iuris în adevăratul sens al cuvântului ,pentru că femeia sui iuris era mereu sub tutela agnaților ei.Pater familias nu era de fapt tată de familie,ci șef de familie.Persoanele alieni iuris se aflau sub puterea lui pater familias și aveau o capacitate juridică limitată.

2.Agnațiunea și cognațiunea

În familia romană se stabilesc și relații de rudenie ,iar rudenia este de două feluri și anume agnațiunea sau rudenia civilă și cognațiunea sau rudenia de sânge.

Agnațiunea este o formă a rudeniei care se întemeiază pe puterea exercitată de pater familias .În funcție de felul cum se manifestă această putere ,există 3 categorii de agnați sau cercuri ale agnațiunii :

-din prima categorie fac parte toți aceea care se află la un moment dat sub puterea aceluiași pater familias ,de exemplu fii cât timp trăiește tatăl lor ,fac parte din prima categorie de agnați.

-din a doua categorie fac parte aceea care s-au aflat în trecut sub puterea lui pater familias,dar ulterior au devenit persoane sui iuris (de exemplu ,frații după moartea tatălui lor ) .

-din cea de-a treia categorie fac parte toți aceea care s-ar fi aflat sub puterea aceluiași pater familias ,dacă pater familias ar mai fi trăit în momentul nașterii lor (de exemplu doi veri primari care se nasc după moartea bunicului ).De exemplu doi frați ideali fac parte din același cerc cât trăiește tatăl lor,după moartea tatălui cei doi frați fac parte din cercul al doilea ,iar dacă unul dintre ei se naște după moartea lui pater familias ,ei vor face parte din al treilea cerc al agnațiunii.

3.Cognațiunea ,rudenia de sânge în familia romană

Din cadrul familiei în dreptul roman face parte și cognațiunea .Este rudenia de sânge și se întemeiază pe natura umană.Ea este legătura dintre persoanele care descind din același autor.Rudenia de sânge este de două feluri :

-rudenia în linie directă

– rudenia în linie colaterală

  • Rudenia în linie directă este legătura dintre persoanele care descind una de alta.
  • Rudenia în linie colaterală este legătura dintre persoanele care descind una din alta dar au un autor comun.Pe lângă cognațiunea reală care se întemeiază pe natura umană romanii au cunoscut și cognațiunea fictivă care izvorăște dintr-un text al Legii celor XII Table.

4.Puterea părintească

Puterea prin care pater familias o exercită asupra descendenților se numește patria potestas sau puterea părinteasca.Însă puterea părintească se exercită asupra fiilor,asupra fiicelor și asupra nepoților din fii ,nu și asupra nepoților din fiice,pentru că ei se află în altă familie ,sub puterea tatălui lor.În virtutea caracterului perpetuu puterea părintească durează până la moartea lui pater familias ,indiferent de vârsta fiilor de familie.În dreptul privat roman nu exista majorat ,altfel spus, romanii nu cunoșteau majoratul în domeniul dreptului privat ,pentru că fiul de familie dobândea capacitate deplină numai după moartea tatălui său.În virtutea caracterului nelimitat pater familias exercită o putere absolută asupra persoanelor și bunurilor.Caracterul nelimitat al puterii părintești asupra persoanelor își găsește expresia în dreptul de viață și de moarte ,dreptul de a vinde și dreptul de expozițiune.

5.Căsătoria ,instituție de bază pentru întemeierea familiei romane

La origine căsătoria a fost actul juridic prin care femeia trecea sub puterea bărbatului.Întrucât puterea bărbatului asupra femeii măritate era desemnată prin cuvântul manus această formă a căsătoriei romane se numește căsătorie cu manus.

Însă spre sfârșitul republicii sub influența moravurilor din orient multe femei au început să trăiască în unuiuni de fapt,pentru a nu trece sub puterea bărbatului.De aceea romanii au fost obligați să admită un nou tip de căsătorie ,în cazul căreia femeia nu trecea sub puterea bărbatului Căsătoria presupune și respectarea unor condiții de fond.Acestea sunt bune de reținut deoarece le vom regasi și la condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei prevăzute de Codul civil,dar sub alte forme .Acestea sunt :

-connubium

-consimțământul

-vârsta

Termenul de connubium are două sensuri :

-un sens general sau obiectiv

-un sens relativ sau subiectiv

Connubium în sens general desemnează aptitudinea persoanei de a se căsători , ceea ce înseamnă că toți cetățenii romani aveau connubium în sens general .Connubium în sens relativ desemnează aptitudinea a două persoane determinate de a se căsători între ele.Nu toți cei care au connubium în sens general îl au și în sens relativ.Există anumite pedici la căsătorie ,acestea fiind în număr de 3 și anume :

-rudenia de sânge

-alianța sau afinitatea

-condiția socială

Rudenia în linie dreaptă era piedică la căsătorie la infinit pe când rudenia în linie colaterală era piedică pânâ la gradul IV inclusiv.De altfel aceleași piedici la căsătorie în ceea ce privește rudenia s-au păstrat și în ziua de azi.Alianța sau afinitas este legătura dintre un soț și reudele celuilalt soț.Alianța în linie colaterală nu era o piedică la căsătorie astfel încât bărbatul se putea recăsători cu sora fostei soții .Alianța în linie directă era piedică la căsătorie,pentru că de exemplu bărbatul nu se putea recăsători cu fiica fostei sale soții și aici avem în vedere fiica dintr-o căsătorie anterioară a fostei soții.În legătură cu consimțământul putem spune că în epoca veche dacă viitorii soți erau persoane alieni iuris era necesar numai consimțământul celor 2 șefi de familie ,iar daca viitorii soți erau persoane sui iuris se cerea consimțământul lor.Dar pentru femeia sui iuris era necesar și consimțământul tutorelui,întrucât femeia sui iuris era sub tutela perpetuă a agnaților ei.

Am făcut în mare o trecere în revistă a caracteristicilor familiei în dreptul roman.Mai multe se pot găsi în cursurile și cărțile de Drept roman.Ele tratează înstituțiile vechiului drept ,de aici izvorăște dreptul privat.Cine va înțelege dreptul roman,practic va înțelege și instituțiile dreptului civil românesc și ale dreptului procesual civil.

Aurelia Giro-Curs de drept privat roman

Unul dintre autorii de drept roman este Emil Molcuț.Instituțiile dreptului privat roman sunt la fel de bine prezentate și în cartea dumnealui,daca nu ceva mai detaliat.Cartea se găsește aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *