Moștenirea legală.Clasele de moştenitori

Reguli aplicabile claselor de moștenitori

Moștenirea legală reprezintă transmiterea patrimoniului succesoral ,in virtutea legii ,la persoanele și cotele stabilite de lege.

Rudele defunctului ,sau al celui despre al cărei moştenire este vorba cu vocaţie legală generală ( în linie dreaptă la infinit și colaterale până la gradul IV inclusiv ) sunt organizate pe 4 clase de moștenitori legali distincte ,nu numai prin apropierea față de defunct ,dar şi prin particularităţile lor distincte.

1.Moștenirea legalăClasa I de moștenitori (descendenţii )

Clasa de moștenitori a descendenților este reprezentată de copii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit.Copii defunctului și urmașii acestora,fac parte din clasa I de moștenitori legali cu condiția ca filiația să fie stabilită potrivit legii.Din clasa I mai fac parte și copii adoptați.Prin adopție,adoptatul și descendenții săi dobândesc aceleași drepturi pe care le are copilul din căsătorie.după efectele produse adopția poate fi :cu efecte depline sau cu efecte restrânse.Acest lucru era stipulat in OUG 25/1997 ,dar și în legea ne. 87/1998,care astăzi sunt abrogate.

Așadar astăzi există doar adopţia cu efecte depline şi potrivit art. 145 C.civ. este asimilată în totalitate rudeniei fireşti ,şi deci în actuala reglementare adopţia nu mai poate fi decât cu efecte depline.

a.Dreptul la moştenire al descendenţilor

Potrivit art. 975 C. civ „Descendenții defunctului înlătură moștenitorii din celelalte clase.”.Dacă vin singuri la moștenire ei au dreptul să culeagă întreaga moștenire .Dacă sunt chemați doi sau mai mulți descendenți de gradul I (copiii defunctului sau alți descendenți de grade egale ) fiecare va moșteni în mod egal ,în funcție de numărul lor (pe capete).Dacă descendenții de gradul al II-lea vin la moștenire prin reprezentare ,împărțeala se face pe tulpini și subtulpini ,principiul egalității aplicându-se numai între ramurile din aceeași subtulpină[art. 975 alin. (4) C.civ.].

B.Caracterele drepturilor succesorale ale descendenților

Din dispozițiile Codului civil rezultă că drepturile succesorale ale descendenților au următoarele caractere juridice :

  • descendenții pot veni la moștenire în nume propriu sau prin reprezentare [art. 965 C.civ.]
  • descendenții sunt moștenitori rezervatari ,adică ei beneficiază în puterea legii de de o parte din moștenire,denumită rezervă,cu privire la care sub sancțiunea reducțiunii,autorul nu poate dispune prin liberalități între vii sau pentru cauză de moarte [art.1087 C.civ.].Descendenții defunctului înlătură celelalte clase de moștenitori .
  • descendenții sunt moștenitori sezinari ;ei au „stăpânirea de fapt asupra patrimoniului succesoral” chiar înainte de eliberarea certificatului de moștenitor și fără vreo formalitate ;
  • descendenții sunt obligați să raporteze donațiile,adică sunt ținuți să readucă la masa succesorală bunurile pe care le-au primit cu titlul de donație de la cel care lasă moștenirea [art. 1146 alin.(1) C.civ]

2.Moștenirea legală.Clasa a II-a de moștenitori legali (ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați)

Dacă defunctul nu are descendenți ,sau cei iexistenți nu îneplinesc condițiile legale ,sau nu vor să vină la moștenire,legea cheamă la moștenire rudele care fac parte din clasa a II-a de moștenitori [art. 976 alin. (1) C.civ.].clasa a II-a de mo;tenitori este o clasa mixtă.

Clasa a II-a de moștenitori este o clasă mixtă,a ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați .Ei se numesc privilegiați,deoarece înlătură de la moștenire pe ceilalți ascendenți și colaterali din clase de moștenitori subsecvente .

a ) Ascendenții privilegiați

Ascendenții privilegiați sunt tatăl și mama defunctului,din căsătorie sau din afara căsătoriei,dar și din adopție.

Filiația față de mamă și față de tată

Potrivit art.408 C.civ. filiația față de mamă rezultă din faptul nașterii.Ea se poate stabili și prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească .

Filiația față de tatăl din căsătorie se stabilește prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească.De precizat este faptul că în cadrul moștenirii legale,mai vine în concurs cu clasele de moștenitori ,soțul supraviețuitor.Revenind la ascendenții privilegiați,mai putem spune că filiația față de tatăl din afara căsătoriei se recunoaște în principiu prin aceleași modalități și anume prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească [art. 408 alin. (3) C. civ.].Paternitatea se prezumă ,dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii În doctrină s-a stabilit că dacă această recunoaștere filiației s-a făcut cu scopul de a crea tatălui vocație succesorală ,recunoașterea este lovită de nulitate.

Vocația suucesorală a părinților firești în cazul adopției

În cazul adopției cu efecte depline ,părinții firești ai celui adoptat pierd orice vocație succesorală la moștenirea copilului adoptat întrucât raporturile de rudenie dintre ei încetează.Dacă însă adopția este cu efecte restrânse ,vocația succesorală a părinților firești se menține ,indiferent dacă adoptatorul este soțul unuia dintre părinții firești.

Vocația succesorală a adoptatorului

În cazul adopției cu efecte depline,situație în care adoptatul devine rudă cu adoptatorul și cu rudele acestuia ,vocația succesorală a celui din urmă nu este pusă la îndoială.

În ceea ce privește adopția cu efecte restrânse s-ar pune problema astfel :are adoptatorul voca’țe succesorală la moștenirea lăsată de adoptat,pe motiv că raporturile dintre adoptat și familia firească se păstrează ,iar adopția consimțită de adoptator se face exclusiv în beneficiul celui adoptat și nu invers?

Apreciem că adoptatorul are vocație succesorală la moștenirea lăsată de adoptat întrucât indiferent de tipul adopției există rudenia dintre adoptat,adoptator și rudele acestuia.

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire ale ascendenților privilegiați

În studiul moștenirii legale și al claselor de moștenitori trebuie să analizăm și caracterele juridice ale dreptului la moștenire al ascendenților privilegiați.Acestea sunt :

  • ascendenții privilegiați pot veni la moștenire numai în nume propriu nu și prin reprezentare;
  • ascendenții privilegiați sunt moștenitori rezervatari ;
  • ascendenții privilegiați sunt moștenitori sezinari.
Împărțirea moștenirii între ascendenții privilegiați și între aceștia și colateralii privilegiați

Întinderea drepturilor succesorale ale ascendenților privilegiați diferă după cum ascendenții privilegiați vin singuri la moștenire sau în concurs cu colateralii privilegiați.Precizăm că în cazul adopției cu efecte restrânse ,adoptatorul vine la moștenire alături de părinții firești ( care sunt în viață la data deschiderii moștenirii).Deci moștenirea se va împărți în două ,trei sau patru părți.Potrivit art . 978 C.civ. ,dacă ascendenții privilegiați vin la moștenire alături de colateralii privilegiați întinderea drepturilor ascendenților se stabilește astfel :

-când exist[ un singur părinte el va primi 1/4 din moștenire ,restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiați ;

-când trăiesc ambii părinți vor culege 1/2 din moștenire (câte 1/4 fiecare ), cealălaltă parte revenind colateralilor privilegiați.

-când la moștenire vin părinții firești alături de adoptator (în cazul adopției cu efecte restrânse ) ei împreună vor culege tot 1/2 din moștenire,pe care o vor împărți în mod egal ,iar restul de 1/2 va fi culeasă de colateralii privilegiați.

B.Colateralii privilegiați

În cadrul clasei a II-a de moștenitori ,legea include și colateralii privilegiați.Colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului și descendenții acestora până la gradul al IV-lea inclusiv (nepoți și strănepoți de frate/soră).

Colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului și descendenții acestora pâna la gradul al IV-lea inclusiv.

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al colateralilor privilegiați sunt următoarele :

– colateralii privilegiați pot veni la moștenire numai în nume propriu ;în schimb descendenții lor pot veni la moștenire și prin reprezentare;

– colateralii privilegiați nu sunt moștenitori rezervatari;

-colateralii privilegiați nu sunt moștenitori sezinari ;

3.Moștenirea legală.Clasa a III-a de moștenitori legali(ascendenții ordinari )

Clasa a III-a de moștenitori legali este reprezentată de ascendenții ordinari .Ascendenții ordinari sunt bunicii și străbunicii defunctului fără limita în grad.Acest lucru se întâmplă în situația în care nu există moștenitori din clasele anterioare.Ascendenții ordinari pot fi din adopția cu efecte depline,din rudenie civilă ca efect al adopției .Dacă însă cel decedat a fost adoptat cu efecte restrânse,ascendenții ordinari se vor recruta dintre rudele sale firești.

Referitor la împărțirea moștenirii între ascendenții ordinari facem următoarele precizări și anume că bunicii,străbunicii etc./ sunt chemați la moștenire în ordinea gradului de rudenie,conform principiului proximității,astfel că bunicii ,rude de gradul al doilea îî înlătură de la moștenire pe străbunici ,rude de gradul al III-lea .

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al ascendenților ordinari :

-ascendenții ordinari pot veni la moștenire numai în nume propriu ,nu și prin reprezentare ;

-ascendenții ordinari nu sunt moștenitori rezervatari;

-ascendenții ordinari nu sunt moștenitori sezinari ;

3.Moștenirea legală.Colateralii ordinari

Când vorbim de moștenirea legală nu putem exclude clasa a IV-a de mo;tenitori reprezentat[ de colateralii ordinari.Aceștia sunt unchii și mătușile defunctului ,verii primari și frații sau surorile bunicilor.Dacă defunctul nu are moștenitori din primele 3 clase sau cei existenți nu pot sau nu vor să vină la moștenire,legea cheamă la moștenire pe colateralii ordinari,adică pe rudele colaterale ale defunctului,până la gradul al IV-lea inclusiv,care nu sunt frați sau surori,ori descendenți ai acestora.Colateralii ordinari sunt chemați la moștenire în ordinea gradelor de rudenie astfel :unchii și mătușile defunctului îi înlătură de la moștenire pe verii primari și pe fratele sau sora bunicilor(rude de gradul al IV-lea ).Între colateralii ordinari de grad egal chemați la moștenire se aplică principiul egalității conform art. 983 alin. (5 ) C.civ.Să enumerăm și câteva caracteristici ale clasei colateralilor ordinari :

-colateralii ordinari vin la mo;tenire numai ]n nume propriu,nu ;i prin reprezentare;

-colateralii ordinari nu sunt moștenitori rezervatari ;

-colateralii ordinari nu sunt nici mo;tenitori rezervatari ,nici sezinari,adic[ acestora nu li se cuvine o parte din rezerva succesorală.Moștenitorul sezinar este acela care poate intra în posesia bunurilor fără o atestare prealabilă pe cale judecătorească a calității de moștenitor.

Am încercat să transpunem în revistă modalitatea dobândirii pe cale legală a succesiunii și ordinea claselor de moștenitori legali.În cartea de mai jos găsiți mai multe detalii și este și la un preț bun.

Dumitru C. Florescu-Drept succesoral.Este un curs care cuprinde detaliat moștenirea legală și clasele de moștenitori.

Dumitru C.Florescu-Dreptul succesoral

De asemenea avem câteva cărți interesante în materie de drept succesoral chiar aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *